Ponta: Toți liderii europeni trebuie să vadă în România o țară civilizată, care respectă valorile europene

Toți liderii europeni trebuie să vadă în România o țară civilizată, care respectă valorile europene, a declarat premierul Victor Ponta, duminică, în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune Antena 3.

Precizarea premierului vine în contextul declarațiilor de vineri ale președintelui Traian Băsescu referitoare la candidatura lui Martin Schulz la șefia Comisiei Europene. “Poate că noi, românii, ne-am obișnuit și cu lipsa de politețe și cu lipsa de bună creștere și cu lipsa de respect pentru atribuțiile constituționale din partea domnului Băsescu, însă, ceea ce e important și cu ceea ce nu trebuie să ne obișnuim este modul în care prietenii, partenerii noștri europeni ne văd ca țară civilizată, ca țară europeană care respectă instituții și valori. Mi s-a părut inacceptabilă poziția președintelui Băsescu. Eu cred că România este o țară în care toți liderii europeni, indiferent de familia politică pe care o reprezintă, sunt primiți cu politețe și cu respect. (…) Toți liderii europeni, ca Martin Schulz, ca toți cei care sunt din altă familie politică, trebuie să vadă în România o țară care respectă valorile europene și trebuie să vadă o țară civilizată, care se comportă civilizat”, a precizat Victor Ponta. 
Primul ministru a adăugat că, în cazul în care candidatul Partidului Popular European pentru șefia Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va veni în România, îl va primi cu respect și cu considerație. “Acest gen de atitudine face rău României atunci când președintele țării își folosește funcția în bătălii politice care, de fapt, nici nu sunt ale domniei sale”, a conchis Victor Ponta. 
În același context, Martin Schulz a precizat că nu comentează declarațiile președintelui Traian Băsescu pentru că îl respectă pe acesta. 
Schulz a dorit să facă însă o clarificare referitor la acuzația lui Traian Băsescu privind faptul că grupul socialist ar fi fost extrem de greu de convins să dea un vot care să creeze o perspectivă europeană pentru Republica Moldova. “Ca președinte al Parlamentului European, am avut invitați oficiali din Moldova, lideri din toate partidele politice. În toate aceste întâlniri am subliniat faptul că pot conta pe noi ca sprijin în Uniunea Europeană. (…) Întotdeauna au avut un sprijin în mine, de aceea cred că s-a înșelat. Poate că unul dintre consilierii săi i-a dat hârtiile greșite, nu știu”, a subliniat Martin Schulz.

Sursa

ANALIZĂ Dâmbovița, tărâmul șpăgii electorale tradiționale

Judeţul Dâmbovița continuă să rămână unul tradițional si conservator, cel puţin din punct de vedere al șpăgilor care sunt date. Dacă în alte zone ale tării vorbim de conturi în alte state, de rețele infracționale, în Dâmbovița nici nu se pune problema de așa ceva.

Imediat după alegerile din 2012 aflam că deputatul Ion Stan de la PSD este cercetat pentru mită în campania electorală. Mita nu consta în altceva decât bani pentru combustibil pentru mașinile de campanie, precum și pentru achiziționarea de produse alimentare ce urmau să fie împărțite în perioada campaniei parlamentare. Același Ion Stan a mai primit și în perioada mai-noiembrie 2009, în mod indirect, în beneficiul formaţiunii politice din care face parte, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei, aici incluzând găleți, sacoșe, etc.

În rechizitoriul DNA al lui Ion Stan se arăta că „inculpatul Stan Ion a pretins banii lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra unor funcţionari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum şi pentru obţinerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunţător. În zilele de 16, 19, 21 şi 22 noiembrie 2012, inculpatul Stan Ion a primit, prin intermediul şoferului său, Sarca Florin, patru tranşe a câte 15.000 lei fiecare (în total 60.000 lei) o parte din bani fiind folosiţi pentru achiziţionarea unor materiale de promovare ce urmau a fi împărţite în campania electorală.

În perioada mai-noiembrie 2009, inculpatul Stan Ion, având funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid politic, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formaţiunii politice din care face parte, de la acelaşi denunţător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei. În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunţător să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, respectiv primari ai unor localităţi din judeţul Dâmboviţa, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunţător”.

Mai mult, pentru ca imaginea să fie întregită, denunţătorul lui Stan a prezentat chitanţe din care rezultă că ar fi cumpărat, nimic altceva decât găleţi, care ar fi fost utilizate de Ion Stan în campaniile electorale din 2009.

La doi ani distanță, în același județ al țării aflăm că fostul președinte al Consiliului Județean, Florin Popescu, este acuzat de DNA pentru luare de mită. Dacă în cazul Ion Stan vorbeam de produse specifice campaniei electorale, la Popescu avem de a face cu o mită de 70 de tone de pui. Putând fi pusă sub denumirea „pui grill pentru un vot”, mita pe care Popescu ar fi primit-o este pe cât de amuzantă pentru opinia publice, pe atât de gravă pentru acesta.

„Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale constau în aceea că, în cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind influența și autoritatea decurgând din funcția de președinte al organizației județene Dâmbovița a unui partid, i-a cerut administratorului unor societăți comerciale cantitatea de 50.000 – 60.000 pui grill (60 – 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui în scop electoral cetățenilor din județul Dâmbovița, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012”, se arată în documentele DNA.

Așadar, dacă PSD este cunoscut pentru partidul care dă un mic pentru un vot, Popescu a dus această strategie de campanie la un nou nivel: un copan pentru un vot.

În zilele noastre complexitatea dosarelor politicienilor care sunt acuzați de mită este una ieșită din comună, însă sunt și cazuri, precum Ion Stan sau Florin Popescu, în care tradiționalismul pur românesc a rămas încă viu. Dacă în unele cazuri de la DNA se vorbește de grupuri infracționale specializate, de conturi prin diferite țări, Stan și Popescu ne arată că unele lucruri pot fi făcute simplu și la obiect.

Sursa

Gabriel Oprea, către prefecți: Cine nu trece testul europarlamentarelor, poate privi viitoarele alegeri la televizor

Vicepremierul Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, le-a transmis, astăzi, prefecţilor că alegerile europarlamentare din 25 mai reprezintă un test, iar cine nu-l trece este posibil să nu mai ocupe funcţia deţinută la viitoarele alegeri.

“Nu vă ascund că acesta este un test şi pentru viitoarele alegeri. Cine nu trece testul europarlamentarelor, nu ştiu cum să mă exprim mai plastic, poate va privi viitoarele alegeri la televizor”, a avertizat Gabriel Oprea, citat de Agerpres.

El le-a solicitat prefecţilor, în videoconferinţa organizată la sediul MAI, să îl informeze dacă mai este vreo problemă în vreun judeţ, pentru a fi remediată “de urgenţă”.

“Vreau să vă spun, cu subiect şi predicat, că în următoarea lună nu există concediu, nu există zile libere sau weekend. Vom fi la datorie 24 de ore din 24, 7 zile din 7 şi ştiţi foarte bine că nu spun vorbe mari şi nici nu glumesc. Nici eu nu voi avea zile libere, deci nu ezitaţi să solicitaţi sprijin dacă aveţi nevoie”, a mai spus Oprea.

El a transmis un mesaj către toţi angajaţii MAI, anume de a respecta legea întocmai, indiferent de actorii electorali.

Sursa

O JUDECATOARE SE REVOLTA IMPOTRIVA ABUZURILOR DNA – Florica Roman de la CA Oradea face dezvaluiri incredibile despre practicile DNA

Pare incredibil, dar e adevarat. O judecatoare, aflata inca in functie, are curajul sa ia atitudine public impotriva abuzurilor comise de DNA si sa dezvaluie modul in care lucreaza procurorii. Este vorba despre judecatoarea Florica Roman (foto), de la Curtea de Apel Oradea, pusa sub urmarire penala de procurorii DNA, in 31 martie 2014, pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata, intr-un dosar in care mai au calitate de suspecti alti trei judecatori de la Curtea de Apel Oradea si Tribunalul Bihor.

DNA o acuza pe judecatoarea Florica Roman ca ar fi obtinut bani si alte foloase pentru a influenta trei judecatori de la Tribunalul Bihor sa pronunte o hotarare favorabila unui condamnat definitiv. De asemenea, procurorii sustin ca Florica Roman i-ar fi indicat avocatei Mariana Dorina Mihoc ce demersuri sa intreprinda pentru a putea promova o contestatie in anulare in favoarea unui barbat condamnat definitiv pentru tentativa de viol.

La mai bine de o luna de la punerea sa sub acuzare, Florica Roman a decis sa faca ceea ce nu multi judecatori au avut sau au curajul: sa iasa public si sa denunte practicile folosite de procurorii DNA.Intr-o scrisoare trimisa Lumeajustitiei.ro, Florica Roman a povestit cum a ajuns sa fie urmarita penala de DNA si sa denunte public abuzurile care ar fi fost savarsite de procurori in cazul sau, intr-o ancheta coordonata pana nu demult de procurorul Ciprian Man, proaspat numit la conducerea DNA Oradea.

Astfel, judecatoarea Roman povesteste cum a trimis la CSM, in atentia fostei presedinta a Consiliului Alina Ghica, o sesizare in care atentiona ca este tinta DNA si ca se fac presiuni asupra unui prieten de familie sa declare ca i-a dat bani pentru a rezolva un dosar. Florica Roman sustine insa ca nimic nu s-a intamplat.

Judecatoarea explica, de asemenea, ca procurorul Man a cerut sanctionarea disciplinara pentru fapte ce fac obiectul dosarului penal si relateaza aroganta pe care acesta a avut-o atunci cand l-a intrebat, cu ocazia audierii sale la DNA, daca nu ar trebui sa se abtina. Florica Roman acuza ca atat ea, cat si ceilalti suspecti din dosar nu au fost lasati sa-si vada dosarul la DNA si au aflat acuzatiile din presa.

Mai important, judecatoarea Florica Roman atrage atentia asupra unui aspect extrem de grav, care poate deveni insa o realitate. Si anume ca, in curand, orice judecator ar putea sa fie anchetat de procurori pentru hotararile pronuntate si ca parchetele se vor transforma in suprainstante.

Prezentam integral scrisoarea judecatoarei Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, alte documente puse la dispozitie de aceasta fiind atasate la finalul articolului:

“Ma numesc Florica Roman, sunt judecator la Curtea de Apel Oradea si am de facut un comentariu la comunicatul DNA Bucuresti, din data de 31 martie 2014, prin care se arata ca patru judecatori din Bihor sunt cercetati penal pentru infractiuni de coruptie, in dosarul 37/P/2012 al DNA Oradea.

Eu sunt unul dintre suspecti si va prezint mai jos o mostra elocventa privind functionarea justitiei si a statului de drept in Romania.

In luna noiembrie 2012, cand nu aveam habar ca sunt in atentia DNA, am formulat o sesizare la CSM, in atentia d-nei Alina Ghica, prin care extrem de revoltata i-am comunicat ca asupra unui prieten al sotului meu, Jurca Gheorghe, suspect si el in dosar, se fac presiuni extreme: ridicat cu mascati, amenintari de tot felul, sa declare ca mi-ar fi dat mie o suma de bani pentru „rezolvarea” dosarului penal de tentativa de viol, ce a fost pe rolul Tribunalului Bihor, dosar despre care se vorbeste in comunicatul DNA. Am formulat sesizarea catre CSM, a doua zi dupa ce Jurca Gheorghe i-a spus sotului meu despre presiunile si amenintarile ce se fac asupra sa.

Sesizare mea, care apreciez, cuprindea fapte extrem de grave, d-na Ghica a trimis-o Inspectiei Judiciare ce mi-a dat un raspuns lemnos, ca in dosarul 37/P/2012 se fac cercetari cu respectarea procedurilor legale. Precizez ca nimeni nu a facut nici o investigatie cu privire la cele semnalate de mine. Cred ca d-l procuror Man Ciprian de la DNA Oradea, cel ce face aceste presiuni si-a dat cuvantul ca respecta procedura penala si a fost crezut intocmai, spre deosebire de cuvantul meu ce nu a valorat doi bani in fata CSM si Inspectiei Judiciare.

In anexa 1, atasata, va trimit copii ale sesizarii mele si raspunsul Inspectiei Judiciare.

Facand bilantul, am reusit sa-l irit foarte tare pe d-l procuror, iar CSM si Inspectia Judiciara au comis primul abuz impotriva mea.

Aproape uitasem de sesizarea facuta, cand, in luna ianuarie 2013, fiind presedintele sectiei I civila, am fost nevoita sa intru intr-o cauza penala, dupa ce judecatorii sectiei penale au fost declarati incompatibili.

In sedinta de judecata din data de 26 ianuarie 2013, l-am vazut prima data in viata mea pe d-l procuror Man, acesta fiind reprezentatul DNA, ocazie cu care d-l procuror a cerut recuzarea mea datorita sesizarii pe care i-am facut-o la CSM dar si pentru ca DNA Oradea a facut o sesizare impotriva mea, solicitand sa fiu sanctionata disciplinar exact pentru faptele cuprinse in comunicatul DNA pe care il comentez.

Am suspendat sedinta de judecata si am formulat cerere de abtinere, mi-a fost admisa si in dosar a intrat un alt coleg.(anexa2).

Prin sesizarea facuta impotriva mea de DNA Oradea, sub semnatura d-lui procuror Man, se solicita CSM sanctionarea mea disciplinara exact pentru faptele retinute in sarcina mea in dosarul penal din comunicatul de presa (anexa 2).

M-am bucurat ca d-l procuror a sesizat CSM cu privire la aceleasi imprejurari pe care le-am sesizat si eu anterior, fiind convinsa ca CSM va fi mult mai prompt si responsabil fata de sesizarea DNA, sperand ca in sfarsit cineva va face verificari cu privire la aspectele semnalate atat de mine cat si de DNA, acestea neputand fi separate.

Nici pana in ziua de azi nu stiu ce s-a intamplat cu sesizarea facuta de DNA, nu mi s-a comunicat nici un raspuns, desi era obligatoriu pentru Inspectia Judiciara, la care presupun ca a ajuns sesizarea, sa-mi comunice un raspuns, intrucat sesizarea era facuta impotriva mea. Am sunat la Inspectia Judiciara, m-am plans ca raspunsul la petitia mea nu cuprinde nici macar numele inspectorului care l-a intocmit, mi s-a comunicat ca acesta este modul lor de lucru si ca nu am unde sa ma plang de modul de solutionare a sesizarii mele, dar pot sa formulez alta petitie daca doresc. Scarbita complet nu am facut-o!

In lunile februarie, martie 2013, in ziarul local Bihoreanul, au aparut mai multe articole extrem de denigratoare la adresa mea, dintr-un astfel de articol am aflat, pentru prima oara, ca de fapt exista un dosar pe rolul DNA Oradea in care eu sunt cercetata penal, date din acest dosar fiind relatate pe larg in articol. Mi se pare un mod foarte „profesionist” de a aduce la cunostinta unui judecator ca este cercetat penal. Asta asa, ca de la magistrat la magistrat!

Mai mult de 6 luni, pana in septembrie 2013, nu am mai cunoscut nimic despre presupusul dosar, pana si Bihoreanul, purtatorul de vorbe al DNA, nu a mai scris nimic in acest interval.

In luna septembrie 2013 am fost citata la DNA in calitate de faptuitor, iar restul colegilor judecatori(in prezent suspecti in acelasi dosar) in calitate de martori.

Am dat declaratie la DNA, in fata d-lui procuror Man pe care l-am intrebat daca nu intelege sa se abtina. D-l procuror m-a invitat arogant sa-l recuz. N-am facut-o fiind convinsa si atunci si acum ca ar fi degeaba.

Din nou timp de 6 luni nu s-a mai intamplat nimic, pana in martie 2014, cand brusc s-a inceput urmarirea penala, exact in perioada in care Inspectia Judiciara era in control la Curtea de Apel Oradea si instantele arondate.

Intre timp d-l procuror Man Ciprian a fost numit sef la DNA Oradea, iar dosarul l-a dat in lucru d-lui procuror Chirculescu, subalternul sau. Atat eu cat si ceilalti trei judecatori am fost citati si audiati in calitate de suspecti, de aceasta data.

Precizez ca toate actele de urmarire penala in dos.37/P/2012 au fost facute exclusiv de d-l procuror Man pana in martie 2014, iar, in calitate de sef, acesta va aviza solutia ce va fi data in cauza de procurorul de caz.

Potrivit noului Cod de procedura penala nu mai puteam sa-l recuz pe d-l Man, prin urmare am formulat cerere de trimitere a dosarului la alt parchet ori de preluare a dosarului de catre structura centrala a DNA, in temeiul art.325 si 326 Cod pr. penala. Am inaintat aceiasi cerere si Procurorului General al Romaniei si Procurorului sef al DNA. In cerere am invocat recuzarea facuta impotriva mea de d-l Man, precum si incheierea de sedinta din 26 ianuarie 2013, data de Curtea de Apel Oradea, prin care s-a stabilit definitiv starea mea de incompatibilitate raportat la sesizarile reciproce pe care eu si d-l Man ni le-am inaintat catre CSM. Am mai invocat si ca, daca scopul procesului penal, implicit a urmaririi penale, este aflarea adevarului, ce adevar mai cauta d-l procuror si subalternii sai, cat timp prin sesizarea facuta de DNA in luna ianuarie 2013, adresata CSM, s-a solicitat sanctionarea mea disciplinara exact pentru faptele retinute in dosarul 37/P/2012?

Am apreciat, just cred eu, ca exista suspiciuni rezonabile privind obiectivitatea DNA Oradea in instrumentarea dosarului penal ce ma priveste, motiv pentru care am si formulat cele doua petitii.

D-na Kovesi mi-a raspuns intr-o saptamana, in trei randuri, ca mi se respinge cererea de preluare a dosarului de catre structura centrala, fara a se pronunta asupra cererii mele privind trimiterea dosarului la alt parchet si fara sa-si motiveze solutia data.

Cred sincer ca nici macar nu a citit nimeni petitia mea,intrucat am invocat chestiuni de maxim bun simt pe care oricine de buna credinta nu le putea ignora.

D-l Nitu mi-a raspuns dupa 1 luna ca cererea mea a fost trimisa la d-na Kovesi care este competenta sa o solutioneze, in baza OUG 43/2002. In anexa 3 gasiti toate documentele.

Cred ca este cazul sa contabilizez un dublu abuz si sa ma intreb retoric unde as putea sa ma mai plang. Pot doar sa constat cu „maxima satisfactie” ca subsemnata, in calitate de judecator, sunt incompatibila sa judec orice cerere facuta de d-l procuror Man Ciprian, in schimb dansul este perfect compatibil si obiectiv sa ma cerceteze penal. Si pot concluziona amar ca toti magistratii sunt egali in fata legii, dar unii sunt mai egali ca altii.

In acest interval de timp ceilalti 3 colegi au fost audiati ca suspecti de infractiunea de abuz in serviciu contra Tribunalului Bihor(?), iar intrebarile formulate de d-l procuror Chirculescu vizau exclusiv modul in care au decurs deliberarile si modul de apreciere a probelor din dosarul penal avand ca obiect tentativa de viol. D-na judecator Cuc Raluca a sesizat colegiile de conducere ale Curtii de Apel Oradea si Tribunalului Bihor, au fost convocate adunarile generale ale judecatorilor si s-a votat in unanimitate sesizarea CSM, prin care li s-a solicitat sa se pronunte asupra unor aspecte, impreuna cu declaratia d-nei judecator Cuc Raluca, intrebarile adresate celorlalti judecatori fiind din aceiasi categorie.

Va fi extrem de interesant care va fi raspunsul ce il va da CSM sesizarilor prin care colegii de la curte si tribunal au intrebat, in esenta, daca un judecator poate fi anchetat pentru o solutie pronuntata si pana unde se poate intinde aceasta ancheta fara a se aduce atingere independentei judecatorului si secretului deliberarii.

Daca raspunsul CSM va fi ceva de genul: daca exista indicii temeinice ca s-a comis vreo fapta penala, judecatorul poate fi chestionat asupra modului cum au decurs deliberarile, a modului de apreciere a probelor si rationamentului in urma caruia s-a dat solutia, atunci s-a deschis sezonul la vanatoare de judecatori. De ce? Foarte simplu! Orice judecator, considerat incomod, va putea fi chestionat cu privire la orice hotarare pronuntata, cunoscut fiind ca, mai ales in materie civila, totdeauna o parte pierde procesul, acea parte nu poate fi decat nemultumita si dispusa sa depuna un denunt penal impotriva judecatorului, denunt ce poate fi considerat „indiciul temeinic” de care am vorbit mai sus.

Si asa se vor transforma parchetele intr-o suprainstanta, chemata sa cenzureze hotarari judecatoresti si sa aprecieze daca acestea sunt legale si temeinice sau judecatorul a comis infractiunea de abuz in serviciu contra partii ce a pierdut procesul. O astfel de justitie originala ar completa foarte bine tabloul democratiei sucite in care traim.

Un alt abuz pe care vi-l semnalez: nici mie si nici colegilor mei ori celorlalti suspecti NU ni s-a permis sa vedem dosarul de la DNA, desi am facut nenumarate cereri in acest sens. D-l procuror ni le-a respins pe toate fara nici o motivare.

In schimb a dat comunicatul de presa pe care il comentez, cu o stare de fapt care nu intelege nici unul dintre noi cu ce se probeaza, din probele administrate dupa inceperea urmaririi penale, la care am avut si noi acces, NU rezulta in nici un fel starea de fapt sustinuta de DNA.

Desi d-na Cuc Raluca a depus cerere scrisa prin care a solicitat sa nu se faca comunicari catre presa decat la trimiterea in judecata, solicitand astfel in numele dreptului la viata privata, putina discretie din partea DNA, acestia au dat comunicatul imediat dupa inceperea urmaririi penale (inceputa dupa 2 ani-alt abuz),mai mult, au expus o stare de fapt pe care noi cei implicati nu am cunoscut-o si nici nu ni s-a permis sa o luam la cunostinta. Ma intreb, este firesc sa afli din presa acuzatiile penale ce ti se aduc?

Mie mi s-a mai intamplat, asa cum v-am descris mai sus.

In concluzie, incepi urmarirea penala impotriva a patru judecatori, nu le aduci la cunostinta probele din dosar, le interzici accesul la dosar, dai comunicate de presa fulminante dupa care ii lasi sa intre in continuare in sedinte de judecata, toate aceste masuri fiind de natura sa „creasca” la maxim prestigiul actului de justitie care in Romania se bucura oricum de „mare” incredere.

Am citit si ce scrie cu litere minuscule in ultimul rand al comunicatului de presa, ca ne bucuram de prezumtia de nevinovatie. O sa le comunic aceasta si justitiabililor pe care ii judec saptamana viitoare. Cred ca le va spori exponential increderea in actul de judecata.

In ce ma priveste, prin toate petitiile pe care le-am depus nu am solicitat altceva decat ce i se cuvine oricarui cetatean roman, sa se faca verificari cu privire la sustinerile mele si sa fiu anchetata de persoane care beneficiaza de prezumtia de impartialitate si obiectivitate. Nu am absolut nimic impotriva DNA, din contra, dar cred ca merit si eu, in calitate de cetatean, o ancheta cu respectarea dispozitiilor de procedura penala, facuta fara prejudecati si resentimente, iar daca voi fi gasita vinovata voi raspunde penal asa cum raspunde orice condamnat.

In toata aceasta perioada am trecut de la umilinta la acceptare, de la neputinta la revolta, de la sila la speranta, in diferite combinatii.

Meditand amar la art.133 alin.1 din Constitutie, ma adresez d-voastra pentru ca nu mai stiu unde sa o fac”.

Sursa

Nicușor Constantinescu trimis în judecată

Directia Nationala Anticoruptie a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, sub acuzatia de abuz in serviciu in forma continuata. se arata intr-un comunicat de presa al DNA. 

Redăm conținutul comuncatului DNA.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatuluiConstantinescu Nicuşor Daniel, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, în sarcina căruia s-a reţinut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: 
În perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel, cu ştiinţă și în exercitarea atribuţiilor care decurgeau din calitatea de Preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în mai multe rânduri nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos obligaţiile potrivit art.76 din Legea nr.446/2006.

Potrivit acestui articol “ consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.(…)”.

Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, inculpatul nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia și a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituții.

De asemenea, a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea: 

Începând cu anul 2009, Consiliul Judeţean Constanța ar fi încetat finanţarea achiziţionării unor materiale cum ar fi corpuri de iluminat, papetărie, birotică, asigurări RCA, inspecţie tehnică periodică, piese de schimb, taxe de drum, combustibil, materiale igienico – sanitare, deşi reprezentanţii Centrului Militar Zonal Constanţa au solicitat aceste bunuri instituției publice conduse de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel,.

Tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate.

În aceeași perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două Hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.
În anul 2010, ar fi fost reziliat şi contractul cu firma care asigura service-ul sistemelor de securitate, respectiv al camerelor video cu circuit închis, sistemul anti-efracţie şi sistemul de avertizare împotriva incendiilor.

Deşi sediul a suferit deteriorări importante, iar conducerea Centrului Militar Zonal a solicitat efectuarea reparaţiilor urgente, Consiliul Judeţean ar fi refuzat să dea curs acestei solicitări.
În același an, inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care în prezent paza sediului este asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate.

Din cauza acestor acțiuni, angajații Centrului Militar Zonal au fost nevoiţi să-şi procure singuri şi pe cheltuiala lor materialele necesare desfăşurării activităţii, fiind nevoiţi să se deplaseze în interes de serviciu cu autoturismele proprii.
Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost, astfel, serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea, de către inculpat, a contractelor prin care acestea erau asigurate.

Spre exemplu, în anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu suma de 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată Centrului Militar Zonal de la bugetul Unității Administrativ Teritoriale Constanţa a fost 0 lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 lei pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi.
Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Cu toate acestea, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi cheltuit sume foarte mari de bani atât cu titlu de ajutoare sociale către persoane fizice cât şi cu titlu de alocaţii din bugetul Unității Administrativ Teritoriale Constanţa către persoane juridice de drept privat.

Aceste demersuri, reținute în sarcina inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel, au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naționale în cuantum de 67.211,32 lei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti, cu propunerea de a se menţine măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Sursa

Antonescu: La inundații nu este nevoie să se umple o barcă cu miniștri

Președintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat vineri că în cazul inundațiilor este important să existe un sistem instituțional de acțiune și că nu este nevoie să se ducă în zonele inundate nici premierul, nici să se “umple o barcă” cu miniștri.

“În asemenea situații, în Teleorman sau oriunde în altă parte — din păcate nu sunt inundații într-un singur loc—, este important să existe un sistem instituțional de acțiune precis. Nu este nevoie nici prim-ministrul să se ducă, nu este nevoie să se umple câte o barcă cu miniștri, dacă și mai vorbesc între ei se întâmplă tot felul de lucruri. Gândiți-vă că s-au organizat și s-au reorganizat, s-au paraorganizat tot fel de comandamente pentru situații de urgență. Dl Arafat a fost mutat ca un jolly joker între ministere, între guverne, din toate părțile. Este o situație normală atunci când în astfel de împrejurări instituțiile funcționează, restul este poveste, imagine, campanie”, a spus Antonescu într-o conferință de presă.

El a precizat că nu a considerat necesar să meargă în zonele inundate din Teleorman, dar s-a informat despre situația de acolo.

“Dacă aș fi socotit necesar să merg, aș fi mers. (…) Am discutat cu colegii mei de acolo, mi-am luat informațiile, dar din punctul meu de vedere nu a fost necesar să fac și eu o tură cu barca sau pe jos. Nu cred că de asta au nevoie cetățenii”, a mai afirmat liderul PNL.

Sursa

CULISELE DOSARULUI TELEPATIA – Persoanele audiate de procurorii DNA au acuzat in fata Tribunalului Bucuresti ca la ancheta le-au fost impuse sau sugerate anumite declaratii, in scopul de a se ajunge cu orice pret la Dan Voiculescu. Corneliu Popa, ex-director ADS: “Raspunsul la intrebarea nr. 34 mi-a fost indus, insuflat, de anchetator”. Martorul Vereanu: “Se cauta argumente in defavoarea unei persoane din acest dosar. Mi s-a spus si numele, respectiv, Dan Voiculescu”

 

Judecatorii Stan Mustata si Florica Duta, de la Curtea de Apel Bucuresti, au o sarcina extrem de dificila in judecarea apelului formulat in dosarul “Telepatia” de catre Dan Voiculescu, impotriva sentintei TMB din 26 septembrie 2013, prin care presedintele fondator al Partidului Conservator a fost condamnat in prima instanta la 5 ani inchisoare pentru pentru presupusa infractiune de folosire a influentei si autoritatii detinuta in calitate de presedinte al PUR, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in legatura cu privatizarea din 2003 a Institutului de Cercetari Alimentare. Mai multe persoane audiate la fond in dosarul “Telepatia” au acuzat in fata judecatorilor ca au fost intimidati de procurorii DNA si ca s-a cautat cu orice pret incriminarea lui Dan Voiculescu. La dosar exista mai multe depozitii in care martorii au contestat maniera in care anchetatorii au condus audierile, aratand ca li s-a indus/cerut ce anume sa declare, in special impotriva lui Dan Voiculescu – tinta principala a anchetatorilor. Prin depozitiile acestor persoane, procurorii DNA au fost acuzati, implicit, de rea-credinta, o serie de martori invocand presiuni si intimidari la adresa lor comise cu scopul influentarii declaratiilor in sensul obtinerii unor raspunsuri scontate, si folosirea declaratiilor astfel obtinute pentru construirea unei acuzari pe care persoanele audiate nu au urmarit-o. Initial, in acest dosar procurorii au sat solutie de neincepere a urmaririi penale, insa dupa ce Dan Voiculescu a devenit adversar politic al lui Traian Basescu, dosarul a fost redeschis si finalizat cu solutie de trimitere in judecata. Viitorul termen al apelului din dosarul “Telepatia”, aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, este 29 aprilie 2014.

Martorul Valeriu Vereanu, evaluator al terenului ICA: “In timpul anchetei DNA, am avut o discutie cu un comisar care mi-a spus ca ‘se cauta argumente in defavoarea unei persoane din acest dosar’. Mi s-a spus si numele, respectiv, Dan Voiculescu”

De exemplu, una dintre depozitiile aflate la dosar releva faptul ca procurorii au cautat cu orice pret inculparea lui Dan Voiculescu. In declaratia de martor data in fata instantei de fond, evaluatorul terenului Institutului de Cercetari Alimentare (ICA), Valeriu Vereanu, a afirmat ca un comisar de politie judiciara i-a marturisit ca se urmareste identificarea unor probe care sa-l incrimineze pe presedintele fondator al PC: “In timpul anchetei DNA, am avut o discutie cu un comisar care mi-a spus ca ‘se cauta argumente in defavoarea unei persoane din acest dosar’. Mi s-a spus si numele, respectiv, Dan Voiculescu. Eu am raspuns ca pe mine ma intereseaza doar lucrarea mea si ca pot da relatii in legatura doar cu aceasta“.

De asemenea, in declaratia data in fata instantei de Sorin Pantis, fost ministru al Comunicatiilor, inculpat in dosar, se demasca faptul ca: “Intentia procurorului a fost de la inceput sa il inculpe pe dl. Voiculescu Dan, astfel ca toate explicatiile pe care le-am oferit in legatura cu modul in care se face o evaluare si se iau decizii, in legatura cu echipamentele, nu au avut nicio importanta. Expertiza efectuata in timpul urmaririi penale s-a intocmit cu rea-credinta si in afara legii. In concluzie, in opinia mea, toata discutia despre patrimoniul ICA este construita pe premise false“.

Pe de alta parte, in depozitiile de la Tribunalul Bucuresti, membrii Consiliului de Administratie al Agentiei Domeniului Statului, care au aprobat nota de privatizare a societatii ICA SA Bucuresti, au afirmat ca nu au avut legaturi cu Dan Voiculescu sau cu reprezentanti ai grupului GRIVCO si ca asupra lor nu s-au efectuat niciun fel de presiuni, ingerinte sau influente de orice natura pentru a vota in favoarea privatizarii Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti.

In cuprinsul motivelor de apel depuse la CAB de aparatorul lui Dan Voiculescu, avocatul Gheorghita Mateut, sunt inventariate toate declaratiile care pun la indoiala modul in care procurorii DNA si-au indeplinit atributiile de serviciu si care releva faptul ca ancheta a fost dirijata in asa fel incat sa se obtina probe prin metode incorecte, care sa permita inculparea cu orice pret a lui Dan Voiculescu.

Iata inventarul declaratiilor obtinute prin metode care exced deontologiei profesionale, asa cum acuza cei care le-au dat:

Extrase din declaratiile date in fata instantei care cuprind referiri la comportamentul procesual al procurorului in timpul urmaririi penale:

Martor VALERIU VEREANU (evaluator al terenului ICA): “In timpul anchetei DNA, am avut o discutie cu un comisar care mi-a spus ca “se cauta argumente in defavoarea unei persoane din acest dosar”. Mi s-a spus si numele, respectiv, Dan Voiculescu. Eu am raspuns ca pe mine ma intereseaza doar lucrarea mea si ca pot da relatii in legatura doar cu aceasta”.

Inculpat CORNELIU POPA (director general ADS): “Mentin declaratiile date in fata procurorului… cu exceptia raspunsului dat la intrebarea nr. 34. Raspunsul consemnat mi-a fost indus de catre procurorul anchetator… dl. procuror mi-a aratat pe ecranul calculatorului fragmente din asa-zisele declaratii ale domnilor C.S. si F.P. din care rezulta ca acestia au facut anumite acuze la adresa mea, spunandu-mi-se ca ar fi pacat sa suport consecintele afirmatiilor celor doi. Reiterez sustinerea ca raspunsul la intrebarea nr. 34 mi-a fost indus, insuflat, de procurorul anchetator. Nu il cunosc pe dl. Dan Voiculescu si in procesul de privatizare la care m-am referit nu am primit solicitari, sugestii din partea acestuia sau a vreunui reprezentant al acestuia”.

Inculpat VLAD SAVULESCU (functionar ADS): “In ce priveste punerea mea sub acuzatie in acest dosar, arat intr-un inceput ca primul contact cu procurorul DNA l-am avut in data de 18.09.2007, cand acesta mi-a spus ca ma acuza de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu. La replica mea, cum ca nu am fost membru in CA al ADS, procurorul mi-a comunicat ca in acest caz ma acuza de participare la subevaluare. Consider atitudinea procurorului fata de mine ca pe o amenintare, intrucat era evident ca acesta nu avea cunostinta despre calitatile si atributiile ce-mi revenisera in cadrul procesului de privatizare al SC ICA“.

Inculpat CONSTANTIN BACIU(functionar Ministerul Agriculturii, membru in CA al ICA): “In legatura cu afirmatia din cuprinsul declaratiei date la procuror cum ca as fi avut o discutie cu dl. Mencinicopschi referitor la avantajele pe care institutul urma sa le aiba din partea GRIVCO SA Bucuresti,arat ca nu-mi mentin aceste informatii, ele fiindu-mi sugerate de procuror, sustin ca numele GRIVCO SA Bucuresti a fost pronuntat de procuror, iar nu de mine. Am citit si am semnat aceasta declaratie data in fata procurorului, nu contest acest fapt, dar in tensiunea audierii, eu fiind si o fire mai emotiva, este posibil sa fi trecut aceasta mentiune mai repede cu vederea“.

Inculpat SORIN PANTIS: “Intentia procurorului a fost de la inceput sa il inculpe pe dl. Voiculescu Dan, astfel ca toate explicatiile pe care le-am oferit in legatura cu modul in care se face o evaluare si se iau decizii, in legatura cu echipamentele, nu au avut nicio importanta. Expertiza efectuata in timpul urmaririi penale s-a intocmit cu rea-credinta si in afara legii. In concluzie, in opinia mea, toata discutia despre patrimoniul ICA este construita pe premise false. Consider ca dl. procuror a facut o pseudoproblema din chestiunea relatiilor mele politice. Relatia mea cu dl. Dan Voiculescu incepe in anul 1983, cand eu eram student si domnia sa conferentiar la ASE Bucuresti. Post 1989, din punct de vedere politic eu am fost liberal si atat. Personal, nu am fost influentat de nimeni; activitatea umana a relatiei student-profesor la care m-am referit mai sus excede presupuselor relatii politice care mi se imputa. Dl. Voiculescu nu se amesteca niciodata in deciziile manageriale de zi cu zi”.

Martor CATALINA MIHAI (functionar ADS): “Intreaga procedura s-a desfasurat in conformitate cu legea si cu modul de lucru la ADS in aceste situatii. Faptul ca la procuror nu am raspuns intrebarilor care mi s-au pus si astazi am facut afirmatia generica in sensul ca nu doresc sa fac aprecieri asupra subiectelor in legatura cu care mi se cerea parerea s-a datorat starii emotive in care ma aflam si datorita modului plin de personalitate al procurorului anchetator. Cred ca astazi in fata instantei am dat rapsunsurile corecte in legatura cu aceste chestiuni. Din experineta mea arat ca s-a procedat in acelasi mod si in cazul privatizarii altor 20-30 de societati”.

Martor ADRIAN CACIU (functionar ADS): “Realizez ca modul in care am raspuns la procuror este de natura a crea o confuzie fata de cele pe care le declar astazi, dar acest lucru mi-l explic prinstarea de emotie pe care am avut-o in fata procurorului la momentul audierii mele“.

Martor ALINA BEJAN (functionar ADS): “Raspunsul mi-a fost citit in sedinta publica de astazi, si faptul ca atunci nu am dat amanunte cred ca s-a datorat atitudinii anchetatorului, care a avut expresii nepotrivite la adresa mea. Nu am fost amenintata“.

Declaratii ale membrilor CA al ADS, care exclud posibilitatea existentei unor influente sau constrangeri exercitate asupra acestora in scopul de a-i determina sa aprobe nota de privatizare a ICA:

Martor BOGDAN VISAN: “Nu s-au exercitat asupra mea niciun fel de presiuni pentru a aproba nota respectiva, votul meu de aprobare fiind dat in cunostinta de cauza dupa examinarea documentatiei mai sus-amintite (nota de privatizare)”.

Martor ION ARSENESCU: “Precizez ca am examinat personal nota de privatizare si nu am constatat niciun aspect de ilegalitate. Nu s-au exercitat asupra mea niciun fel de presiuni pentru a aproba nota respectiva, votul meu de aprobare fiind dat in cunostinta de cauza dupa examinarea documentatiei mai sus-amintite (nota de privatizare)”.

Martor FLORIN CIOBANU: “Personal, asupra mea nu s-au exercitat niciun fel de presiuni pentru a aproba respectiva nota. Nu am beneficiat in nici un mod de activele ICA SA Bucuresti si nici de sponsorizari din partea firmei GRIVCO SA Bucuresti sau a reprezentantilor acestora. Precizez faptul ca nu am avut si nu am legaturi cu firma in cauza sau cu reprezentanti legali ai acesteia. Am aflat dupa declansarea cercetarilor in prezenta cauza faptul ca societatea respectiva (GRIVCO) a achizitionat pachetul de actiuni al ICA SA Bucuresti. Nu s-au facut niciun fel de presiuni asupra mea pentru a demara procedura de privatizare. Ulterior repartizarii lucrarii, nimeni din cadrul institutiei sau din afara ei nu s-a interesat de stadiul sau modalitatea intocmirii dosarului in cauza”.

Martor FLAVIUS ADRIAN POP: “Dintre persoanele cercetate nu ii cunosc pe reprezentantii SC ICA SA si nici pe cei ai GRIVCO SA (…) Nu am beneficiat nici eu si nici membrii familiei mele, direct sau indirect, de astfel de sponsorizari (din partea GRIVCO sau a reprezentantilor acestuia) (…) Nu s-au exercitat niciun fel de presiuni asupra mea pentru a semna dosarul de privatizare“.

Martor ION CALEA: “Asupra mea nu s-au exercitat niciun fel de presiuni in legatura cu modalitatea in care urma sa votez“.

Martor ECATERINA DOBRE: “Pentru acest vot pe care mi l-am dat in sensul celor aratate mai sus nu s-a discutat niciodata cu mine si nu au fost niciun fel de presiuni, sugestii, din nici o parte“.

Martor GHEORGHE CREINEANU: “Asupra mea nu s-a efectuat niciun fel de ingerinta, nu s-a exprimat nicio rugaminte, solicitare cu privire la modul in care sa se pronunte CA asupra notei de privatizare ICA (…) Nu am nicio indoiala asupra votului pe care l-am dat, fiind si acum convins de legalitatea si temeinicia modului in care m-am pronuntat asupra problemei privatizarii ICA”.

Martor MARIAN DOMNISORU (decedat): “Dintre cei cercetati ii cunosc exclusiv doar pe colegii mei de la ADS, avand cu acestia relatii strict profesionale. (…) Am intocmit nota de privatizare fara a ma consulta sau a fi influentat de nimeni (…) Licitatia s-a desfasurat cu respectarea intocmai a normelor in domeniu. Nu am remarcat pe parcursul derularii ei vreun aspect de natura sa imi creeze suspiciunea ca participantii la licitatie s-ar fi inteles sa participe cu oferte trucate”.

Alte declaratii date in fata instantei referitoare la procedura de privatizare:

Martor VASILE POPA: “Regandind intreaga situatie, astazi pot sa afirm ca interventia domnului Voiculescu de a prelua ICA in cadrul holding-ului GRIVCO a fost saluatara si salvatoare. Inclin sa cred, realist vorbind, ca dl. Voiculescu a avut o interventie benefica pentru salvarea institutului. Imboldul care m-a determinat sa intocmesc si sa trimit sesizarea la Ministerul Justitiei (n.r. – Vasile Popa a depus la MJ un referat impotriva modului in care a fost realizata privatizarea ICA)a fost determinat de faptul ca ma durea sufletul sa vad ca Institutul de Cercetari Alimentare e pe cale de disparitie. Acum imi dau seama ca actiunea mea a fost gresit gandita datorita unor stari de enervare de moment pe care le-am avut“.

Martor NICOLAE STEFAN (membru al CA al ADS): “In legatura cu nota de vanzare a pachetului de actiuni al SC ICA… nu a existat nicio particularitate, nicio chestiune speciala care sa faca distinctia intre modul in care s-a discutat aceasta nota de privatizare fata de alte situatii similare, la acel moment se privatizau sute de societati comerciale din domeniul agricol. (…) Personal, in calitatea mea de membru al CA, nu am suferit nicio influenta in legatura cu conduita pe care urma sa o adopt fata de privatizarea ICA Bucuresti. Nici de la ceilalti membri ai CA nu am aflat sa fi existat presiuni, ingerinte, influente“.

FLORIN CIOBANU (membru al CA al ADS): “Nu am fost contactat si nu am purtat cu nimeni nicio discutie legata de privatizarea ICA“.

Martor BOGDAN VISAN (membru al CA al ADS): “Sustin ca toata procedura s-a desfasurat conform legii si cu respectarea acesteia.Sedinta CA al ADS in care s-a discutat nota de privatizare a ICA a fost o sedinta uzuala, care nu s-a deosebit cu nimic fata de celelalte sedinte la care am participat. Asupra mea nu s-a facut niciun fel de interventie, solicitare, sugestie in legatura cu modul in care sa-mi exercit mandatul de membru al CA in legatura cu privatizarea ICA. Si in acest caz, ca in toate celelalte, dl. director Savulescu a sustinut nota de privatizare, dar a facut-o in aceeasi maniera ca si in cazul altor societati comerciale fara sa fie nimic special de remarcat in conduita dansului”.

CATALINA MIHAI: “Licitatia s-a derulat fara incidente. Nu am remarcat pe parcursul derularii procedurilor aspecte de natura sa imi creeze suspiciunea vreunei intelegeri frauduloase intre participantii la licitatie. Personal, asupra mea nu s-au exercitat niciun fel de presiuni, toate deciziile fiind luate in cadrul comisiei (de privatizare)“.

GRIGORE MARINESCU: “Nu s-au facut niciun fel de presiuni asupra mea pentru a semna aceste documente“.

Inculpat CONSTANTIN BACIU (functionar Ministerul Agriculturii, membru in CA al ICA): “Precizez faptul ca nu ii eram in niciun fel obligat lui Mencinicopschi Gheorghe, iar acesta nu mi-a promis sau oferit vreun fel de avantaj pentru a ma determina sa semnez.Am facut acest lucru din proprie initiativa, in baza increderii pe care o aveam in el. (…) In toata perioada cat am facut parte din AGA, nimeni, nici din cadrul ADS, al Ministerului Agriculturii sau din alta parte, nu m-a abordat in legatura cu deciziile ce urmau sa se adopte“.

NICOLAE-DAN FUNIERU: “Din cate retin, mi s-a cerut sa inaintez documentatiile contabile intr-un termen foarte scurt motivat de faptul ca acestea trebuiau trimise la ADS. Nu s-au exercitat asupra mea presiuni de alta natura. (…)Nu am avut astfel de beneficii (de pe urma activelor ICA)“.

MIHAELA SAFTA:“Nu s-au exercitat astfel de presiuni asupra mea (pentru a semna documentatia de privatizare)“

In motivele de apel formulate de Dan Voiculescu, prin aparatorul sau, avocatul Gheorghita Mateut, acesta a solicitat urmatoarele:

1. desfiintarea Sentintei penale din data de 26 septembrie 2013 cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, intrucat judecarea cauzei in prima instanta a avut loc cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la compunerea completului de judecata;

2. desfiintarea in parte a Incheierii din data de 09.04.2013 a TMB, Sectia a II-a penala, prin care “a fost mentinut cadrul procesual stabilit anterior” si desfiintarea Sentintei din data de 26 septembrie 2013 cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, intrucat judecarea cauzei in prima instanta a avut loc cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la constituirea de parte civila;

3. excluderea probelor obtinute in mod nelegal in timpul urmaririi penale;

4. desfiintarea in parte a Incheierii din data de 30.04.2013 si a Incheierii din data de 09.04.2013 prin care au fost respinse probe concludente si utile, ca fiind netemeinice si nelegale;

5. achitarea pentru ambele infractiuni in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (2) Cpp raportat la disozitiile art. 16 lit. a Cpp (fapta nu exista).

Sursa

Cristi Borcea l-a turnat pe Radu Mazăre la DNA în dosarul retrocedărilor

Procurorii anticorupţie au intrat în posesia unui autodenunţ al lui Cristi Borcea cu privire la modul în care a devenit proprietarul a peste 153 de hectare de teren pe faleza Constanţei sau în Mamaia. Decizia de împroprietărire a fost dată în 2004, în mandatul lui Radu Mazăre la Primăria Constanța.

Așa se explică și perchezițiile de marţi, când procurorii DNA au mers ţintă, în Constanţa, la firmele care gestionează contabilitatea a cinci companii cipriote, în ultima zi în care mai putea să folosească mandatele de percheziţie obţinute de la instanţa supremă, pe 7 aprilie, în dosarul fraţilor Radu şi Alexandru Mazăre.

Printre cei percheziţionaţi, marţi, s-a aflat şi actualul arhitect şef al Constanţei, Luiza Elena Popa, al cărei ultim loc de muncă a fost firma Kalinia, condusă acum de fostul arhitect şef al Constanţei – Ionuţ Toma.
Conform presei locale, firma Kalinia a avut, de-a lungul anilor, nenumărate contracte cu instituții publice – de la Primăria Constanța, la spitale sau chiar și autorități centrale.
Cristian Borcea este vecin cu Radu Ştefan Mazăre, Alexandru Mazăre şi mama celor doi, Victoria–Gabriela Mazăre, pe unul dintre terenurile „reconstituite pe un alt amplasament” (în Mamaia, pe malul lacului Siutghiol). Un al treilea fiu, Mihai Mazăre, este acţionar sau asociat în mai multe firme de turism, agrement agricultură şi imobiliare.

Momentul denunțului

Momentul în care procurorii au intrat în posesia autodenunţului este cel mai probabil ziua de 19 aprilie, a doua zi după ce Borcea a fost transferat de la Penitenciarul Slobozia, unde era încarcerat alături de fraţii Ioan şi Victor Becali, la Spitalul Penitenciar Poarta-Albă.

Fostul preşedinte al Clubului Dinamo are de executat şase ani şi patru luni de închisoare în dosarul transferurilor, dar este judecat și în dosarul privind retrocedarea moştenirii familiei Movilă, alături de primarul Constanţei şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, la Curtea de Apel București.

 

Când va deveni public, autodenunţul lui Cristian Borcea ar putea răsturna soarta acestui dosar, plimbat și blocat de 6 ani pe masa mai multor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti. Eventualul beneficiu al denunțului lui Borcea ar putea fi, desigur, o reducere a pedepsei.

Întrebat la momentul încarcerării greilor din fotbal despre soarta lui Cristi Borcea, Radu Mazăre a făcut doar o menţiune, conform evz.ro: „Ştiu doar că atunci când mă fugăreau pe mine Băsescu şi DNA-ul, ei stăteau la şpriţ cu Băsescu şi-l invitau în lojele VIP, pe la meciuri”.

Mazăre despre Borcea: „A venit, a ciocănit, a depus notificarea, cumpărător de drept… Nu discut acte notariale”

Despre episodul împroprietăririi lui Cristian Borcea, primarul Constanţei declara, pe 5 martie, pentru jurnalista Feri Predescu:

„Le-a cumpărat aşa cum şi-au cumpărat mulţi în România (n.r. drepturile litigioase) şi a primit doar 3%… La mine a venit, a ciocănit, a depus notificarea, cumpărător de drept, cu act notarial, eu nu pot să discut despre acte notariale”.

Conform rechizitoriului trimis în instanţă, în octombrie 2008, Cristian Borcea a primit, „pentru 100 de milioane de lei vechi (2.422 de euro), o cotă indiviză de 2,45% de la Giurgiucanu Georgică, şi 9,8% de la Săvulescu Emil Dragoş, pentru 300 de milioane de lei vechi (7.266 de euro), cei doi samsari imobiliari mandataţi cu puţin înainte de moartea Alinei Ivonne Buzescu-Movilă, să-i recupereze moştenirea de 1.250 de hectare deţinute de Movileşti la marginea Constanţei”.

Procurorii au notat că preşedintele Dinamo a devenit în acest fel proprietar peste nu mai puţin de 1.531.250 mp în Constanţa, terenuri retrocedate pe alte amplasamente de Primăria condusă, în 2004, de Radu Ştefan Mazăre şi consiliată de Nicuşor Constantinescu. DNA susține că autoritatea locală le-a retrocedat cumpărătorilor de drepturi litigioase și în plus, mai părţile care reveneau fraţilor decedaţi ai mamei proprietarei.

 

Notificarea referitoare la averea imobiliară pe care a deţinut-o Jules Movilă, depusă de învinuitul Giurgiucanu Georgică sub semnătura sa, în numele mandantei, pentru restituirea suprafeţei de 986.600 mp teren intravilan în Constanţa, a fost înregistrată la Primăria Constanţa cu nr. 178840 din 12.12.2001, fiind prima care a fost inclusă în procedura de soluţionare

 

Dosarul retrocedărilor

rechizitoriu

Procurorii susţin că niciunul dintre cumpărătorii de drepturi succesorale, inclusiv Cristian Borcea, „nu era legal îndreptăţit să ceară să li se restituie terenuri, deoarece chiar dacă ar fi dobândit drepturile succesorale legal, dreptul lor s-a născut din contract şi nu din succesiune”.

Trei contracte de succesiune au fost încheiate la 14.01.2004, anul în care s-au şi atribuit 96 de terenuri în suprafaţă totală de 243.458,76 mp, evaluate la suma de 13.196.427 euro, tot prin trei dispoziţii ale primarului Radu Ştefan Mazăre.

Potrivit înregistrărilor din Cartea Funciară, Cristian Borcea figura cu terenuri deţinute individual, în cotă de 1/1 – 1.956,35 mp / 39.127 de euro, iar terenuri deţinute în coproprietate – 17.712,7 mp / 1.028.477 de euro. Procurorii susţin că terenurile reprezentau, în realitate, averea defunctului moştenitor Jules Movilă, evaluată la data de 09.03.2004 la suma de 42.534.000 de euro.

 

Pentru cele 96 de terenuri, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, respectiv Nicuşor Constantinescu, Ramona Daniela Dospinescu, Constantin Racu, Ion Marica, Bogdan Ghiţulescu şi Cristian Tălpău, precum şi „învinuitul Mazăre Radu Ştefan au emis înscrisurile în baza cărora s-au constituit nelegal drepturi de proprietate privată în favoarea complicilor Giurgiucanu Georgică, Săvulescu Emil Dragoş (prin Măriuţa Maria), Ionescu Valentin Gheorghe (prin SC Habitat şi Ambient SA), Borcea Cristian şi Camboianu Mihai”.

O interceptare din 2005 a DIICOT-ului din dosarul „Privatizărilor strategice”, arată că primarul Constanţei avea scoase la mezat sute de terenuri pentru comisioane modice de 10-15% şi un mic procent de participare la afacere.
Teoretic, DNA a instituit sechestru pe terenurile dobândite ilegal de cumpărătorii moştenirii Movilă, însă în realitate acestea se plimbă ca aporturi la capitalul social al unor firme care îşi schimbă periodic numele, administratorii, acţionarii, sediile.

 

De exemplu de la Pro-Verbe SRL al mandatatului Giurcăneanu, la SC Black Sea Estate SRL, preluată apoi de societatea cipriotă Zimla Construction LTD, asociată cu SC Management & Investment Concept Group SRL. În urmă cu doi ani, Black Sea Estate a devenit Gamaro Black Sea, unde asociată este şi Gamaro Construct, firma care a construit un drum transfrontalier şi punctele de trecere a frontierei într-un parteneriat româno-bulgar finanţat din bugetul european.

Sursa

Cum scapă baronii locali de dosarele de corupție

Primarii şi şefii de consilii judeţene nu vor mai putea fi acuzaţi de conflict de interese. La aproape două luni de când parlamentarii şi-au votat o superimunitate faţă de anchetele DNA şi ANI, legea administraţiei publice a fost modificată tot în favoarea lor, scrie gandul.info.

Principalul efect ale acestei modificări este că aleşii locali vor putea să dea contracte publice către propriile firme sau firmele rudelor.

Altfel spus baronii locali vor scăpa de dosarele de corupţie.

Legea a fost promulgată pe 13 martie de preşedintele Traian Băsescu.

Sursa

ÎCCJ a amânat pentru 5 mai judecarea dosarului în care Miron Mitrea este acuzat de corupție

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat vineri, pentru 5 mai, judecarea dosarului în care deputatul PSD Miron Mitrea este acuzat de corupție în legătură cu renovarea casei mamei sale din localitatea Voluntari.

Deputatul PSD Miron Mitrea s-a prezentat, vineri, la Instanța Supremă, pentru un nou termen în dosarul în care acuzat de fapte de corupție privind renovarea casei mamei sale.

Sursa