Condamnări în dosarul Rompetrol: Roșca Stănescu-doi ani și patru luni de închisoare, Pantiș-doi ani și opt luni

Senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la doi ani și patru luni închisoare în dosarul Rompetrol, iar fostul ministru al Comunicațiilor Sorin Pantiș a primit doi ani și opt luni cu executare.

Sorin Roșca Stănescu a primit un an de închisoare pentru utilizarea de informații privilegiate și doi ani pentru constituire a unui grup infracțional organizat. La pedeapsa rezultată s-a adăugat un spor de 4 luni, astfel încât el va executa doi ani și patru luni închisoare.

Sorin Pantiș a fost condamnat la câte doi ani închisoare pentru complicitate la manipularea pieței de capital și constituire a unui grup infracțional organizat, la care s-a adăugat un spor de 8 luni, pedeapsa finală fiind de doi ani și opt luni.

Celelalte condamnări din dosar: Alexandru Bucșă (fost vicepreședinte The Rompetrol Group Olanda) — 6 ani cu executare; Petrică Grama (fost director în Ministerul Finanțelor) — 2 ani și patru luni cu executare; Florin Iulian Aldea (agent de servicii de investiții financiare) — 5 ani cu executare; Claudiu Simulescu (agent de servicii de investiții financiare) — 4 ani cu executare; Cerasela Rus — 3 ani cu suspendare, Victor Eros — 2 ani cu suspendare; Paul Miclăuș (fost vicepreședinte CNVM) — 2 ani cu suspendare, Gabriela Victoria Anghelache (fost președinte CNVM) — 3 ani cu suspendare, Irina Popovici — 3 ani cu suspendare, Elena Albu (fostă șefă a Corpului de Control al CNVM) — achitată.

Instanța a dispus încetarea procesului penal în cazul lui Dinu Patriciu, ca urmare a decesului acestuia. De asemenea, judecătorii au lăsat nesoluționată latura civilă.

Tot pe latură civilă, instanța i-a obligat pe Alexandru Bucșă, Petrică Grama și SC Rompetrol SA să plătească în solidar suma de 58 milioane USD către Ministerul Finanțelor Publice, fiind dispuse măsuri asigurătorii pentru recuperarea acestei sume. Instanța a respins cererea DIICOT de confiscare a sumei de 9 milioane euro de la Florin Aldea.

Decizia este definitivă.

Inițial, toți inculpații din acest dosar au fost achitați în anul 2012 de Tribunalul București, însă Curtea de Apel a admis marți apelul declarat de DIICOT.

La 8 septembrie 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru săvârșirea a șapte infracțiuni: delapidare, spălare de bani, asociere la săvârșirea de infracțiuni, manipularea pieței prin tranzacții sau ordine de tranzacționare, dezvăluire de informații privilegiate, spălare de bani și inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat.

Procurorii susțin că, în calitatea sa de administrator la SC Rompetrol SA, Dinu Patriciu și-a însușit, în mod repetat, în perioada septembrie 1999 — noiembrie 2001, suma de 85 de milioane USD izvorâtă din Acordul EPSA și cuvenită bugetului de stat și pe care a traficat-o în interesul Rompetrol Internațional Ltd și The Rompetrol Group BVB Olanda.

În rechizitoriul Parchetului, se arată că Dinu Patriciu a transferat în mod succesiv fondurile SC Rompetrol SA, în suma de 85 de milioane USD, pe care le administra în baza Acordului EPSA, prin încheierea de contracte de cesiune de creanțe, împrumut și novație între firmele din cadrului grupului Rompetrol, cu intenția de a ascunde și disimula originea ilicită a acestora.

Potrivit anchetatorilor, Dinu Patriciu s-a asociat cu Philip George Stephenson, Alexandru Bucșă, Petrică Grama și John Hamilton Works în vederea săvârșirii infracțiunilor de delapidare și spălare de bani.

Dinu Patriciu, în calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, a organizat și coordonat operațiunile de tranzacționare a acțiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi aparținând unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul influențării și menținerii unui nivel artificial al prețului de deschidere și tranzacționare.

Sursa

ACL pune presiune pe PSD în cazul lui Valerian Vreme

parlament_88488300

”Opoziţia cere convocarea plenului Camerei pentru luni, cel târziu marţi. Trebuie să avem timpul necesar, mă refer la liderii de grup, pentru a ne convoca colegii pentru a fi siguri că săptămâna viitoare – luni am vrea noi – plenul Camerei va avea cvorumul necesar. Atrag atenţia că în lipsa unui vot în plen nu poate începe procedura urmăririi penale”, a precizat Scutaru, potrivit mediafax.ro.

Liderul PNL i-a somat pe reprezentanţii PSD din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să adopte, miercuri, o decizie clară de convocare a plenului Camerei.

”Le cer celor de la PSD ca mâine (miercuri – n.r.) să adopte foarte clar convocarea plenului pentru luni, să nu dea un termen care nu ar face decât să dovedească faptul că nu sunt sinceri când vorbesc de stat de drept şi că Victor Ponta minte când spune că respectă justiţia”, a mai spus Scutaru.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, marţi, cu o largă majoritate, solicitarea procurorilor DNA de începere a urmării penale a deputatului Valerian Vreme.

Raportul Comisiei, care este unul consultativ, a fost trimis marţi către Biroul Permanent.

Biroul Permanent se va reuni, miercuri, la ora 15.00, pentru a decide convocarea plenului, care se va pronunţa asupra începerii urmăririi penale, mai precizează mediafax.ro.

Sursa

Ponta: Guvernul trebuie să aibă grijă de locurile de muncă și de interesele economice

Premierul Victor Ponta consideră că este îmbucurător că salariile angajaților Lukoil vor fi plătite vineri și că activitatea companiei va continua, adăugând că principala preocupare a Guvernului rămâne asigurarea și salvarea locurilor de muncă.

“Îmi doresc ca, ori de câte ori e vorba de locuri de muncă, să avem o poziție foarte clară, de salvare a acestora. Vreau să spun încă o dată — și îl rog pe domnul ministru al Justiției să transmită corect ceea ce am spus: e foarte bine ca justiția să își facă datoria, e foarte bine ca aceia care au păgubit statul să plătească și să recuperăm prejudiciile. Îi felicit pe toți procurorii și judecătorii care ne ajută să îi pedepsim pe cei vinovați.

În același timp, trebuie să avem grijă, că noi suntem Guvernul — nu este treaba procurorului sau a judecătorului—, să avem grijă de (locurile de muncă — n.r.). În cazul Lukoil sunt 3.500 de angajați. Mă bucur că o să-și primească salariile vineri. Și să avem de fiecare dată o gândire de a salva locurile de muncă și interesele economice. Repet, însă, în același timp, cine a fraudat statul, să plătească, să îi luăm banii înapoi și să dăm un exemplu foarte clar că nu se poate întâmpla acest lucru în România”, a declarat premierul în ședința de guvern.

Rafinăria Lukoil Ploiești, pe platforma căreia procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au efectuat joia trecută percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu de 230 de milioane de euro, și-a întrerupt vineri activitatea.

Sechestrul instituit pe conturile bancare ale rafinăriei Petrotel Lukoil a fost ridicat în urma audierilor de luni, iar rafinăria a început procedurile de pregătire pentru repornire, potrivit unui comunicat al companiei, remis, marți, AGERPRES.

În același timp, directorul general al SC Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, este urmărit penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani, acesta fiind pus sub control judiciar de anchetatorii care instrumentează dosarul cu un prejudiciu de 230 de milioane de euro, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Sursa

Tăriceanu: Nu cred că este condamnabil că parlamentarii sunt în teritoriu în această perioadă

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, afirmă că nu este “condamnabil” faptul că parlamentarii au, în această perioadă, activitate în circumscripțiile electorale, fiindcă și în alte țări există această practică în campania electorală.

Tăriceanu a subliniat că preferă o astfel de atitudine a senatorilor, decât să fie convocat plenul iar lucrările să ajungă să fie suspendate din lipsa cvorumului necesar.

“Am convenit ca, ori de câte ori este nevoie, să putem convoca o ședință de Birou permanent. Decizia care a fost luată este aceea de a lăsa senatorii să meargă în colegiile în care au fost aleși. (…) Prefer o atitudine de acest gen decât ipocrizia legată de ideea că Parlamentul trebuie să funcționeze și să dea cât mai multe legi. Parlamentul nu este fabrică de legi. Un Parlament nu se evaluează după câte legi a votat, ci după calitatea legilor adoptate”, a explicat el.

Tăriceanu a adăugat că atât senatorii Puterii, cât și ai Opoziției sunt în teritoriu în campania electorală.

“Decât să hotărâm să facem lucrări în plen, (…) să fie nevoie să facem cheltuieli inutile cu deplasările și cu funcționarea restului componentelor, prefer să avem această atitudine corectă și să nu ne ascundem după deget în timpul campaniei electorale. Se întâmplă la fel peste tot. Și în alte țări este aceeași practică. Nu cred că este nimic condamnabil”, a spus președintele Senatului, la Palatul Parlamentului, întrebat despre ședința Biroului permanent care ar fi trebuit să aibă loc în cursul zilei de luni.

Sursa

Meleșcanu dezvăluie cum stă în sondaje. Nouă declarație supriză despre o susținere a PNL

Prezidențiabilul independet, Teodor Meleșcanu, a vorbit într-un interviu acordat ziare.com, despre cum se plasează în sondaje și cum va arăta finala prezidențială din 16 noiembrie. De asemenea, fostul șef al SIE, după ce a precizat că lideri liberali l-au ajutat în strângerea semnăturilor necesare depunerii candidaturi, a reiterat sprijinul de care se bucură din partea PNL, explicând că ”se bazează pe voturi din partea foștilor colegi din PNL”.
melescanu

”Probabil ca va fi Victor Ponta cu 30-35%, iar al doilea clasat va fi la o diferenta de vreo 10 puncte si dupa toate evaluarile eu voi fi acela. 20%. Nu am facut sondaje, dar am niste studii sociologice pe care ma bazez. Eu invit pe toata lumea sa vina la vot.

Studiile sociologice estimeaza ca participarea va fi de 50-55%. 30% nu s-au hotarat. Eu mi-as dori sa ma voteze pe mine, dar e important sa vina lumea la vot indiferent pe cine voteaza”, a explicat Meleșcanu.

Întrebat dacă ar putea fi o soluție pentru PNL, în cazul în care Iohannis va fi declarat incompatibil, Meleșcanu a precizat că ”uraste ideea de a fi un candidat de “back-up”.”

”In perioada cat am fost director SIE am avut contacte saptamanale cu toate partidele politice, din momentul in care am hotarat sa imi prezint candidatura, am intrerupt orice contact. Nici cu liberalii, nici cu PDL, nici cu PSD nu am avut discutii. Nu mi-au facut oferte, nu le-am adresat cereri.

Sunt candidat independent si cine doreste sa ma sprijine poate sa o faca indiferent de partid, insa toate aceste partide au candidati proprii. Ar fi imoral din partea mea sa ma implic in discutii sau negocieri chiar daca ar fi vorba de colegii mei din PNL, de la care stiu ca pot conta pe un numar important de voturi”, a mai precizat Meleșcanu.

Sursa

Barometrul de opinie GSSC Avangarde: Antonescu ar trebui să se întoarcă la șefia PNL dacă Iohannis pierde alegerile

Majoritatea respondenților Barometrului de opinie realizat de GSSC Avangarde consideră că, în cazul în care candidatul ACL, președintele PNL Klaus Iohannis pierde alegerile prezidențiale, Crin Antonescu ar trebui să se întoarcă la șefia PNL. Totodată, 47% dintre subiecți consideră că președintele Senatului, liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu ar trebui să fie membru al Guvernului după alegerile prezidențiale.

Conform sondajului, 65% dintre respondenți consideră că Antonescu ar trebui să se întoarcă la cârma PNL dacă Iohannis pierde alegerile, 26% spun că nu ar trebui, 7% dintre ei au spus că nu pot aprecia iar 2% nu au răspuns.

În ceea ce privește întrebarea legată de Călin Popescu Tăriceanu, 47% dintre subiecți consideră că acesta ar trebui să facă parte din viitorul guvern, 33% au declarat că nu ar trebui, 18% nu pot aprecia iar 2% nu au răspuns.

Cercetarea a fost realizată în perioada 28 septembrie 3 octombrie, pe un eșantion de 950 de persoane, față în față cu respondentul, la domiciliul acestuia. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroare maximă tolerată este de ą3.18%, pentru un interval de încredere de 95%.

Sursa

Șerban Mihăilescu (UNPR): Obiectivul meu personal este să îl scoatem pe Ponta președinte

Vicepreședintele Uniunii Naționale pentru Progresul României, senatorul Șerban Mihăilescu, își propune ca Alianța electorală PSD- UNPR- PC să obțină la nivelul județului Botoșani un scor mai bun decât la alegerile europarlamentare.

Mihăilescu a declarat, vineri, pentru AGERPRES, că obiectivul său personal, în calitate de coordonator al organizației UNPR Botoșani, este să îl ‘scoată pe Ponta președinte’. ‘Noi sperăm să obținem rezultatele care să le depășească pe cele de la europarlamentare, care nu au fost niște rezultate foarte proaste în județul Botoșani și să îl scoatem pe Ponta președinte. E obiectivul meu personal, mi l-am asumat și mă voi ocupa de el’, a afirmat Mihăilescu.

El consideră că Alianța PSD-UNPR-PC va trebuie să se concentreze mai mult pe turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Vicepreședintele UNPR, care a fost ales parlamentar pe Colegiul senatorial Darabani, și-a deschis, vineri, un nou cabinet parlamentar în municipiul Botoșani.

Sursa

George Maior va demisiona din funcția de șef al SRI

george_maior_03347600

Directorul Serviciului Român de Informații, George Maior, a declarat că își va prezenta demisia noului președinte al României deoarece consideră că șeful statului ar trebui să ia deciziile în ceea ce privește serviciile de informații.

„Eu cred că un lucru normal într-un stat democratic este acela ca viitorul președinte să decidă în ceea ce privește serviciile de informații. Din punctul meu de vedere, voi merge către acest nou președinte, îmi voi prezenta demisia și rămâne la latitudinea lui să aprecieze dacă activitatea mea în fruntea acestui serviciu a fost potrivită sau să ia o altă decizie. Nu am nicio problemă din acest punct de vedere”, a afirmat George Maior, potrivit pressalert.ro.

Deși s-a vehiculat faptul că George Maior ar putea fi desemnat premier, șeful SRI a comentat că „adesea se vehiculează, dar niciodată nu a venit dinspre mine acest lucru, tot felul de intenții sau tot felul de prognoze în legătură cu evoluția mea politică. Nu este cazul de așa ceva, nu mi s-a propus niciodată și n-am discutat cu nimeni ideea de premier”.

Întrebat dacă consideră că deciziile oamenilor politici se bazează pe informație, directorul Serviciului Român de Informații a ținut să precizeze că unele decizii se iau ținând cont de acest lucru.

”Mulți ignoră această cunoaștere, iar efectul lor poate nu este cel mai bun din punct de vedere al eficienței noastre naționale într-o lume destul de complicată”, a mai precizat Maior.

Șeful SRI a mai recunoscut că serviciul de informații „nu este tocmai perfect, uneori nu captăm toată informația necesară”, însă, per ansamblu, George Maior consideră că „există un cuplaj între fluxul de informație transmis decidenților și deciziile care se iau mai ales în deciziile vitale pentru stat, pentru securitatea lui și pentru evoluția lui”.

Întrebat cât de mult ar trebui să se implice serviciile de securitate în viața politică, George Maior a răspuns ferm:„Deloc. Din păcate, în contextul oricărei campanii electorale, mai ales la nivelul acesta cel mai înalt, strategic pentru președinția statului, discursul politic aduce în atenție și serviciile de informații. Dar din punct de vedere al propriului meu serviciu, vă garantez că acesta nu va face decât să acționeze în parametrii de independență și de neutralitate de a sta departe de această luptă politică. Nu ne interesează rezultatul, ne interesează să ne facem treaba bine”.

Sursa

Timiș: Sloganul local al ACL pentru campania lui Iohannis este ‘O Românie, ca la neamț în șpaiț’

Alianța Creștin Liberală (ACL) Timiș va derula campania electorală pentru susținerea candidaturii lui Klaus Iohannis sub sloganul local ‘O Românie, ca la neamț în șpaiț (cămară de alimente, n.r.)’, a declarat vineri, într-o conferință de presă, președintele PNL Timiș, Nicolae Robu.

‘ACL are toate motivele să fie optimistă și să creadă în șansa de a da României primul președinte liberal al țării. Prin momentul demarării campaniei sub sloganul local ‘O Românie, ca la neamț în șpaiț’ dorim să promovăm ideea că, prin Klaus Iohannis, România va putea să ajungă o țară prosperă, bine rânduită și care, prin muncă cinstită, prin bună organizare și corectitudine, și prin respectarea normelor statului de drept, poate aduce prosperitate a cetățenilor’, a declarat Nicolae Robu.

Echipa de campanie a ACL Timiș a amenajat la deschiderea campaniei un șpaiț în Piața Operei, plin cu borcane de zacuscă, cârnați, jumări, brânzeturi și murături.

Robu a punctat faptul că adevărata bătălie se va da între principalii doi candidați ai Dreptei și Stângii, respectiv Klaus Iohannis (ACL) și Victor Ponta (PSD), și că nu se teme de confruntarea cu PSD. Primarul a subliniat că-și dorește o campanie civilizată, așa cum au fost și precedentele, fără violențe și ruperi de afișe sau amplasări de materiale publicitare electorale fără autorizație.

Klaus Iohannis va fi prezent duminică la Timișoara, unde va participa la mai multe acțiuni care vor avea loc în oraș: primele ediții ale festivalurilor minorităților etnice și gastronomic, dar și la evenimentul Oktoberfest organizat de Forumul Democrat German din Banat. ‘Noi vrem să arătăm că nu facem diferențe între oameni după etnie, ci că fiecare contează după valoarea sa și ca individualitate, ca om’, a conchis Robu.

Sursa

Nițu: Nu ne-am sesizat din oficiu în cazul afirmațiilor lui Turcescu; nu sunt de natură să constituie infracțiuni

Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, susține că PÎCCJ nu s-a sesizat din oficiu în cazul afirmațiilor lui Robert Turcescu deoarece s-a apreciat că ele nu sunt de natură să constituie infracțiuni.

“În ceea ce privește decizia privind afirmațiile jurnalistului, aceea am luat-o. Nu ne-am sesizat din oficiu, întrucât am apreciat că acele împrejurări nu sunt de natură să constituie infracțiuni”, a afirmat Nițu, la sosirea la CSM.

Referitor la sesizarea parlamentarilor Ilie Năstase și Mădălin Voicu privindu-l pe Robert Turcescu, șeful ministerului Public a susținut că în cazul acesta nu are ce decizie să ia.

” O decizie față de sesizarea dumnealor nu e de luat pentru că dumnealor nu mi-au cerut nimic. M-au sesizat și m-au rugat să am grijă să veghez ca siguranța națională să fie apărată și să analizez situația creată în urma declarațiilor jurnalistului. Deci, nu au făcut plângere împotriva cuiva, nu au sesizat cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. Pur și simplu, în calitate de parlamentari, probabil cu spirit civic, mi-au solicitat să verific și să apăr securitatea națională. (…) Nu am ce decizie să iau”, a explicat Nițu.

În 26 septembrie, senatorul Ilie Năstase și deputatul Mădălin Voicu au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare împotriva jurnalistului Robert Turcescu, după ce acesta a anunțat că a fost ofițer acoperit.

“Ilie Năstase și cu mine am considerat că este util din partea instituției și a procurorului general, Tiberiu Nițu, dacă s-a luat vreo măsură sau a intrat în discuție autodenunțul lui Robert Turcescu. Ne interesează mai mult situația care ar fi putut sau ar putea deveni periculoasă sau critică, pentru că e vorba în primul rând de siguranța națională (…) Una din problemele importante este că acest mod de a intoxica sau de a distrage atenția de la lucrurile importante vine tocmai de la președintele Traian Băsescu. Dumnealui nu are voie nici măcar să insinueze că ar ști sau ar da publicității un nume, indiferent că este vorba de Robert Turcescu sau un candidat la Președinție”, a declarat Mădălin Voicu, la ieșire din sediul Parchetului General.

Jurnalistul Robert Turcescu a susținut că a fost locotenent-colonel sub acoperire într-un articol publicat în urmă cu aproape două săptămâni pe blogul său, unde a prezentat și mai multe documente. Ulterior, în cadrul unei emisiuni la B1 tv, Turcescu a spus că documentele sunt reale și au fost postate de el.

Turcescu a mai spus că nu a fost șantajat, nu a fost supus niciunei presiuni, ci a făcut aceste dezvăluiri pentru că acum “a vrut Dumnezeu” și că, în contextul “ofițerului acoperit la prezidențiale” despre care a vorbit președintele Traian Băsescu, el “nu putea să se mai ascundă”.

Sursa