România va participa la coaliţia contra Statului Islamic nu cu militari, ci logistic

România va participa la coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, dar nu cu militari, ci cu sprijin logistic, operaţional şi umanitar, a anunţat premierul Victor Ponta.

El a precizat, la postul public de televiziune, că s-a consultat în acest sens cu miniştrii români de Apărare şi Externe, potrivit Mediafax.

“În ceea ce priveşte coaliţia internaţională de combatere a organizaţiei teroriste Statul Islamic, am anunţat foarte clar, după ce m-am sfătuit cu ministrul Apărării, cu ministrul de Externe, că România va participa la această coaliţie, nu cu trupe de teren, cu militari în teren, dar cu tot ce înseamnă sprijin logistic, operaţional şi umanitar”, a spus Ponta, aflat în Statele Unite ale Americii pentru Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Sursa

Ministrul Corlățean a participat la New York la reuniunea miniștrilor de Externe din statele participante la SEECP

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a participat joi, la New York, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele participante la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), organizată în marja sesiunii Adunării Generale a ONU de către Albania, care deține președinția în exercițiu a SEECP.

Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, în intervenția sa, șeful diplomației române a apreciat faptul că sunt preluate și continuate inițiativele președinției României a SEECP referitoare la impulsionarea proceselor de reformă pe calea integrării europene și euro-atlantice în domeniul economic, al statului de drept, al drepturilor fundamentale, justiției și afacerilor interne, dar și în cel al combaterii corupției și al crimei organizate în statele din Balcanii de Vest.

În acest context, a subliniat că una dintre realizările președinției române a SEECP a constat în consolidarea caracterului de inclusivitate autentică a procesului prin asigurare a participării tuturor actorilor din regiune.

De asemenea, ministrul Titus Corlățean a subliniat vocația SEECP și a Consiliului de Cooperare Regională (RCC), brațul operațional al procesului, ca principale instrumente aparținând statelor din regiune în promovarea aspirațiilor acestora de apropiere și integrare în structurile euro-atlantice.

Ministrul român de Externe a exprimat speranța că puterea transformatoare a procesului de extindere, care a adus rezultatele scontate statelor din Balcanii de Vest, se va propaga și către estul Europei.

Potrivit sursei citate, reuniunea a avut drept scop realizarea unui schimb de opinii despre evoluțiile recente din regiunea sud-est europeană și stadiul proceselor de integrare europeană și euro-atlantică ale acestora.

România a deținut președinția în exercițiu a SEECP în perioada iunie 2013 — iunie 2014, fiind urmată de Albania și Bulgaria.

Sursa

Ponta: În plenul Adunării Generale ONU voi prezenta poziția României,situația regională în contextul crizei ucrainene

Premierul Victor Ponta a anunțat că în intervenția pe care o va susține joi în plenul Adunării Generale a ONU va prezenta poziția României privind situația regională în contextul crizei din Ucraina și va face referiri la teme privind terorismul internațional și epidemia de Ebola.

“În intervenția mea din plenul Adunării Generale ( a ONU — n.r.) (…) voi reprezenta poziția României, o poziție legată de cum vedem noi situația din regiune.(…) Mă voi referi în special la faptul că România în 25 de ani a făcut un drum important spre democrație, spre integrare europeană, spre securitatea cetățenilor săi, că România trebuie să fie și este un exemplu pentru Moldova, pentru Ucraina, pentru Georgia, pentru Serbia, asupra drumului care trebuie urmat. Și, în al treilea rând, faptul că dacă închidem ochii la ce s-a întâmplat în Crimeea și în Ucraina de Est și spunem asta e, a luat Rusia o bucată, dar a luat de la alții nu de la noi, încălcând niște principii de drept internațional care ne protejează pe toți, de fapt, (…) data viitoare înseamnă că s-ar putea să pățim și noi la fel. Ori, semnalul dat de România este acela că nu putem accepta ideea (…) mai ales că Ucraina este vecinul nostru”, a declarat premierul, miercuri, la Antena 3.

Victor Ponta a spus că, de asemenea, în intervenția sa de joi din plenul Adunării Generale a ONU, se va referi și la alte două teme care domină agenda internațională — terorismul internațional și epidemia de Ebola.

Sursa

MAE: România rămâne angajată deplin în toate eforturile de combatere a extremismului violent

România rămâne angajată deplin în toate eforturile de combatere a extremismului violent iar participarea, miercuri, a ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean, la summitul Consiliului de Securitate al ONU privind amenințările la adresa păcii și securității cauzate de acte teroriste a permis transmiterea unui semnal politic privind sprijinul ferm al Bucureștiului pentru consolidarea securității internaționale prin acțiuni coordonate împotriva acestui tip de extremism, informează un comunicat de presă al MAE remis, joi, AGERPRES.

Sursa citată precizează că summitul, organizat la New York, în cadrul celei de a 69-a sesiune a Adunării Generale ONU, a fost prezidat de Barack Obama, președintele Statelor Unite ale Americii.

În cadrul reuniunii a fost adoptată în unanimitate Rezoluția 2178/ 2014privind luptătorii teroriști. România a co-sponsorizat rezoluția, care a fost emisă în baza Capitolului VII al Cartei ONU, având forță obligatorie pentru toate statele membre, adaugă MAE.

“Amenințarea pe care o reprezintă acest fenomen a devenit tot mai gravă în ultima perioadă, în condițiile unui aflux fără precedent de luptători străini și de rețele de facilitare a deplasărilor acestora, fapt care alimentează numeroase conflicte la scară globală”, subliniază aceeași sursă.

Rezoluția completează și detaliază obligațiile generale de prevenire și combatere a terorismului stabilite prin rezoluții anterioare, instituind un cadru normativ consolidat care să blocheze global recrutarea, organizarea și dotarea luptătorilor teroriști străini, precum și furnizarea oricărui sprijin logistic, direct sau indirect.

Potrivit acestui document, statele membre au obligația să incrimineze deplasarea propriilor cetățeni în alte state cu scopul săvârșirii, planificării, pregătirii sau participării în acte teroriste, respectiv acordarea de sprijin financiar sau facilitarea transportului si deplasării acestora. Rezoluția arată că, în anchetarea acestor fapte, statele trebuie să-și acorde sprijin reciproc prin schimb de date operative și asistentă judiciară internațională, inclusiv prin intermediul organizațiilor și rețelelor specializate globale sau regionale.

De asemenea, statele vor bloca intrarea sau tranzitul pe teritoriul lor a persoanelor suspectate că se deplasează cu scopul săvârșirii, planificării, pregătirii sau participării în acte teroriste.

“Rezoluția conține dispoziții detaliate privind cooperarea internațională, prevenirea actelor de terorism și contracararea extremismului violent, precum și acțiuni de monitorizare și asistentă tehnică din partea structurilor specializate din cadrul ONU’, conchide comunicatul MAE.

Sursa

Mircea Geoană: Ca politician poți schimba destine mai mult decât în orice altă meserie

Politica este în general o meserie prost privită, dar este totodată și cea mai interesantă, a apreciat miercuri Înaltul Reprezentant al Guvernului Mircea Geoană, vorbind în fața unei audiențe de elevi și studenți români și străini reuniți la Palatul Parlamentului.

‘În ciuda anumitor percepții negative, ca politician poți schimba destine mai mult decât în orice altă meserie’, a afirmat Mircea Geoană, cu ocazia ceremoniei de deschidere a celei de-a șasea Conferințe Bucharest International Student Model United Nations (BISMUN), cel mai important proiect de simulare de comitete de Națiuni Unite din România.

Printre altele, ‘în această meserie este vorba despre valori, integritate și principii. Scopul final ar trebui să fie să faceți bine oamenilor, țării, umanității’. ‘Veți avea și succese și eșecuri. Puteți accepta înfrângerea cu o condiție — să învățați din ea’, a subliniat el, amintindu-și ușor amuzat că ‘și eu am fost președinte al României pentru o zi’.

Referitor la tema generală a conferinței — ‘Războaie juste și injuste’ — Geoană a apreciat oportunitatea acesteia, mai ales prin prisma evenimentelor recente de pe scena internațională. ‘De ce are Rusia nevoie de Ucraina? De ce are Rusia nevoie de Crimeea? De ce are Rusia nevoie de Transnistria?’, s-a întrebat fostul ministru de externe. ‘Pentru că fără adâncime teritorială Rusia este vulnerabilă’, a explicat el.

 

‘Studiați istoria și geografia’, i-a îndemnat Mircea Geoană pe cei peste 200 de tineri din diferite țări care vreme de cinci zile vor intra în pielea unor diplomați la Parlament. Ei vor trebui să își apere, cu o cât mai mare acuratețe, politicile, interesele și obiectivele statului pe care îl vor reprezenta în cele opt organisme simulate.

 

‘Lumea noastră are nevoie de o armată de războinici ai păcii foarte bine pregătiți. Care să poată conduce schimbarea, să formuleze strategii și să atingă țeluri. Ei trebuie să țină pasul cu un context internațional imprevizibil și în continuă schimbare’, a afirmat și Reprezentantul Permanent al României la ONU Simona Miculescu, într-un mesaj video adresat participanților.

La ceremonia de deschidere desfășurată miercuri în Foaierul Senatului au fost prezenți, pe lângă participanții la lucrările conferinței, academicieni, oficiali ai statului român și diplomați străini în post la București. Principalul organizator al evenimentelui este Asociația Tineretul ONU din România, un ONG studențesc cu tradiție în România. Fenomenul ‘Model United Nations’ este relativ nou pentru România, dar este recunoscut pe plan internațional ca fiind unul dintre cele mai complexe tipuri de simulări academice.

În cadrul Conferinței BISMUN 2014 vor fi simulate următoarele consilii/comitete: Consiliul de Securitate al ONU, Comisia I a Adunării Generale (DISEC), Comisia a III-a a Adunării Generale (SOCHUM), ECOSOC, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Comitetul Istoric, Consiliul Nord—Atlantic, Curtea Internațională de Justiție, Adunarea Generală a ONU (Ceremonia de deschidere și de final).

Sursa